Cine nu a fost pana acum in bazinul legumicol Matca, fara indoiala, ar fi impactat la prima vizita. Cand te apropii de localitate, nu-ti poti lua ochii de la solariile foarte lungi vazute in departare.
Incepi sa intelegi mai clar cand intri in comuna Matca faptul ca fiecare casa este insotita de solarii, ca locuitorii de aici nu fac din legumicultura doar o meserie, ci si un mod de viata. Intr-o zi normala, in plin sezon, Matca este un loc viu, in continua miscare, punctul principal de atractie fiind targul de legume.
Specificul bazinului legumicol Matca
Intr-un interviu acordat emisiunii “Productie si profit in legumicultura”, domnul Dr. Ing. Marius Petrache, Director General al firmei Marcoser, aduce in prim plan specificul bazinului legumicol Matca, principalele probleme cu care se confrunta fermierii de aici dar si sfaturi tehnice de sezon.
In primii ani dupa 2000, putina lume auzise de Matca, acest bazin legumicol nefiind cunoscut in zone din sudul, centrul si estul Romaniei. Cu siguranta, astazi este unul dintre cele mai cunoscute din tara, ultimii 15 ani fiind martori ai dezvoltarii legumiculturii in comuna galateana.
Suprafata de cultura protejata tinde sa atinga o mie de hectare, culturile de castraveti cornichon, tomate, ardei gras si vinete ocupand cele mai mari suprafete.
Avand in vedere preocuparea domnului Dr. Inginer fata de acest sector, inca din 2005, cand a fost infiintata firma Marcoser, poate afirma ca inainte se cultivau si pepeni in camp, varza, dar in ultimii ani din ce in ce mai putin.
Motivul reducerii suprafetelor cultivate cu aceste plante pare a fi avantajul timpurietatii obtinut in bazine legumicole din sudul tarii, cum ar fi Dabuleni, Gheorge-Doja, Ialomita. Totusi, bazinul legumicol Matca se concureaza ca timpurietate cu alte bazine sudice, cum ar fi Izbiceni, Colibasi, Balta Doamnei.
Mai multi factori au condus catre dezvoltarea legumiculturii in aceasta zona, deschiderea fermierilor catre noi tehnologii fiind unul din elementele cheie.
Avand in vedere conditiile climatice din tara noastra, utilizarea foliilor profesionale in constructia solariilor a reprezentat un pas important catre ceea ce reprezinta astazi cultura legumelor in spatii protejate in Matca.
La momentul actual, fermierii de aici folosesc aproape in exclusivitate folii profesionale cu aditiv de termicitate deoarece au inteles efectul acestuia in obtinerea timpurietatii in primavara si prelungirii perioadei de recoltare in toamna.
Bineinteles, solarii din toate bazinele legumicole sunt acoperite cu folii cu aditivi de termicitate. Mai mult, o folie similara dar mai subtire este utilizata ca folie “de dublura”, ce se pune peste cultura primavara devreme si toamna tarziu, prelungindu-se astfel durata de recoltare cu pana la 2 luni.
In prezent, piata foliilor se bucura de o mare diversitate insa anumite aspecte prezinta importanta majora si ajuta fermierii sa ia cea mai buna decizie cand vine vorba de a alege produsul potrivit.
Se considera ca o folie mai groasa este mai eficienta in mentinerea unui nivel ridicat al temperaturii in solar precum si mai rezistenta in timp. In practica, situatia este diferita, grosimea neinfluentand de fapt atat de mult aceste aspecte.
In ceea ce priveste mentinerea temperaturii in solar, aditivul de termicitate (IR) este cel care face diferenta intre mentinerea pe timpul noptii a caldurii acumulate in solar ziua sau pierderea ei.
Daca facem referire la rezistenta foliei de-a lungul timpului, cu siguranta grosimea este un factor de luat in considerare insa, si in acest caz, importanta majora are aditivul UV (ce confera rezistenta la razele solare), precum si aditivii EVA/EBA ce asigura o buna elasticitate, transparenta si termicitate.
Asadar, achizitia unei folii mai groase nu aduce neaparat beneficii, mai degraba aduce costuri in plus, avand in vedere ca folia in Romania se vinde la kilogram iar o folie mai groasa are mai multe kilograme raportat la aceeasi suprafata.
Fermierul trebuie sa ia in considerare aditivii foliei, perioada de utilizare dorita si apoi grosimea acesteia.
Utilizarea foliei termice influenteaza foarte mult intervalul de luni in care se pot produce legume, cu impact major asupra potentialului de export al Romaniei.
Faptul ca tarile mari producatoare din sudul Europei termina ciclul de productie in luna mai si il reiau in decembrie, ofera o buna oportunitate legumiculturii din tara noastra sa suplineasca prin export cererea in acea perioada, cand conditiile noastre climatice sunt optime pentru productie. Practic, ar fi vorba de 6 luni de productie, lucru atat de posibil in Romania.
Referitor la potentialul Romaniei, implicit al bazinului Matca de a deveni un furnizor puternic de legume pentru Europa, acesta cu siguranta exista insa este prea putin cunoscut peste granite, asa cum si Matca a fost cu cativa ani in urma putin cunoscuta in tara.
Este nevoie de gasirea unor solutii care sa vina in sprijinul fermierilor in accesarea pietei externe, un prim pas fiind probabil promovarea acestei zone cu potential la nivel international.
In momentul de fata, o parte din marfa produsa in Matca merge la export insa nu exista date oficiale privind cantitatea de produse ce trec granita. Localnicii pot spune cu siguranta ca merg la export castravetii de tip cornichon in cantitati insemnate, dar si alte legume, cum ar fi tomate, ardei si cantitati mai reduse de vinete si varza.
Vezi mai multe articole cu Informatii Utile
Data postare: 18 februarie 2019
